Pro s’iscola sarda

Faghimus s’Iscola Sarda

Hospitalis Sancti Antoni, Aristanis, Sabadu 17 de Sant’Andria 2012 a sas 4 de bortaedie

In sos ùrtimos chimbanta annos in Sardigna s’est pesadu unu dibàtitu mannu a pitzu de sa limba sarda e de s’abbisòngiu de dda difender fintzas poninde-dda a intro de s’iscola italiana.
 Oe in die, su chi si est tentu non est cussu chi si cheriat comente obietivu.
Sa chistione chi cherimos pesare cun cust’arresonada tando est:
est giustu sighire in cust’andala? ponner a intro de sos programmas ministeriales italianos sa limba e sa cultura sarda (e istoria) o sighire ateras carrelas? Si podet pentzare a carchi cosa de diferente?
Non servit imbentare nudda: in Euskal Herria e in sos Paisos Cadelanos ant fraigadu iscolas de su logu chi andant in paris a cuddas de s’Ispannia. 
In s’atobiu ”Faghimus s’iscola sarda” amus a arresonare de custu e de un’iscola sarda chi si podet faer.

S’atobiu s’at a tenner su 17 de Sant’Andria in Aristanis a is 4 de merì in su ‘e s’Hospitalis Sancti Antoni. (via Sant’Antonio, 1 – Ingresso lato via Cagliari) Iscàrriga su programma.

Presentada pigada dae su giassu de ProgReS Progetu Repùblica. Andade in su giassu de facebook pro bos marcare e domandare informatziones.

---

Sabadu 17 est ricu, ca a parte mangianu (a sas 10) s’at a tènnere in Barùmini un’abboju cuncordadu dae su sòtziu Sa Bertula Antiga:

Movimentu e Polìtica Linguìstica in Sardigna

– is ufìtzios linguìsticos comente richesa econòmica, sotziale e culturale –

Bia de su Nuraxi, Barùmini, Sabadu 17 de Sant’Andria 2012 a sas 10

Sàpadu a mangianu, su 17 de su mese de santandria, s’est ammanitzadu in Barùmini (Tzentru Culturale “Giuanni Lilliu”, carrera de su Nuraxi) unu adòbiu de importu pro totu su Movimentu Linguìsticu, gràtzias a s’impignu de s’Assòtziu Sa Bertula Antiga.
Su Movimentu Linguìsticu, mescamente in custos ùrtimos deghe annos, at sighidu una polìtica linguìstica de profetu, ma su caminu pro su sardu est galu longu. Tocat de cumprèndere su chi de bonu s’est fatu, ma fintzas in ue s’est faddidu, su chi b’at de fàghere gasi comente s’ite b’at de megiorare. De custu e de àteras cosas s’at a faeddare a pustis de sas relatas de Pepe Corongiu, Cristiano Becciu, Mariantonietta Piga, Michele Pinna, Giuseppe Orrù e Antonio Ignazio Garau, Sàpadu at a èssere duncas s’ocasione pro mustrare custos traballos ma fintzas pro si cunfrontare totus cantos: operatores linguìsticos, maistros, poetas, cantadores, amministradores, amantiosos e totus sos chi tenent a coro sa limba sarda.
Pepe Corongiu, su Diretore de su Servìtziu Limba e Cultura Sarda credet chi custu adòbiu serbit “pro nos bìdere e arresonare de su chi amus fatu, de su chi semus faghende e de su chi tocat a fàghere ognunu pro sa funtzione sua e pro su chi podet fàghere.”.
In pitzu de sos Servìtzios Linguìsticos Territoriales narat chi “S’esperièntzia de is ufìtzios linguìsticos est cussa chi nos at dadu de prus in custos annos, finas si no est istada sena pecos. Tocat de cumprèndere ite si podet fàghere mègius finas pro essire dae s’ùnica belle bia polìticu-istitutzionale chi amus sighidu, a manera preferentziale, dae is Annos Setanta a oe.”
S’invitu a s’adòbiu est abertu a totus cantos, dachi at a èssere una manera de connòschere sa situatzione de su sardu e de sa polìtica linguìstica in dies de oe.

Presentada de Anzelu Canu pigada dae Limba Sarda 2.0. Andade in su giassu de facebook pro bos marcare e domandare informatziones.

---

Pro impostare s’arresonu, apo pensadu de tradùere custu artìculu a pitzu de s’esperièntzia de sas iscolas Diwan in Bretànnia, pigadu su giassu de su Comitadu Internatzionale pro s’amparu de su brètone.

---

Custas informatziones benint dae una publicatzione imprentada in su 1998 dae sa Diwan, e (agiornada dae me n.d.t.), cun su disignu de presentare sas iscolas e sa pedagogia a sos genitores o àtere interessadu a cumprendere mègius comente traballant. Pro nd’ischire de prus bisitade su giassu de sa retza Diwan www.diwanbreizh.org.

PRESENTADA DE SAS ISCOLAS DIWAN

Unu pagu de cronologia:

• 1977 – Nàschida de sa prima iscola Diwan in Lambaol-Gwitalmeze (Brest).

• 1980 – Prima classe elementare.

• 1988 – Prima classe mèdia.

• 1994 – Primu istitutu superiore Diwan in Relecq-Kerhuon (Brest).

• 1995 – Sa de duas iscolas mèdias in Plésidy (Côtes d’Armor).

• 1997 – Primu diploma pro sos istudiantes de sos istitutos superiores Diwan. Aberit sa de tres iscolas medias in Quimper.

• 1999 – In beranu aberint sa de 4 iscolas medias, sa Skol Diwan Morbihan, e s’istitutu superiore Diwan de Carhaix cun belle 90 dischentes.

• 2012 – 3.528 dischentes frecuentant sas iscolas Diwan in Bretànnia, a totu sos livellos, dae s’asilu a sas superiores. Un’iscola Diwan pro creaduras at abertu a Parigi in su  2004. In sa retza de sas iscolas Diwan nche cabent 35 iscolas elementares.

PROITE SAS ISCOLAS DIWAN?

Ispirada a sa Ikastola (de sos Bascos) e a sa Meithrin (de sos Gallesos) sa prima iscola Diwan at abertu in su1977. Diwan cheret nàrrere “serione / fruedda / tzèurra” in brètone e est unu sòtziu sena iscopu de balàngiu.

Sa limba brètone

Nch’at iscolas Diwan ca esistit su brètone che limba biva, cun una cultura orale ùnica e una literadura pesadas dae una lìnia tzèltica europea de 2000 annos in antis. Est sa limba de una natzione chi est istada indipendente fintzas a su de 15 sèculos, e est faeddada dae su de 9 sèculos in sa penìsula Armòrica.

In su 1900 Sébillot at carculadu in 1.300.000 sos chi faeddaiant su brètone; oe custu nùmeru est a 400.000. Chi est galu meda a cunfrontu de sas àteras limbas de minoria de s’Europa Otzidentale (bi nd’at unas 40!),  chi andant dae sos 150.000 pro cudda faeddada de mancu fintzas a sos  2 ½ milliones. Calicuna cun de mancu faeddadores de su brètone, ma cun unu reconnoschimentu ufitziale, at agabbadu de isminorigare e s’est fintzas creschende.

Sa subravivèntzia de sa limba brètone s’at a giogare totu in intro de sas iscolas Diwan. Sa possibilidade de trasmitere sa limba a sas generatziones imbenientes at a rechèdere una bona voluntade polìtica, in contu de mèdios de informatzione e de bida pùblica in Bretànnia. Ca si nono, sa cursa contra a su rellògiu s’at a pèrdere de su totu e unu de sos prus importantes elementos de su patrimòniu tzèlticu at a èssere belle una curiosidade in sos archìvios. Ma in fatu de su brètone, est su fundamentu de sa democratzia e de su respetu chi s’ant a violare.  A defensare su brètone est a isseberare sa diversidade in logu de s’uniformidade, sa variedade in logu de sa monotonia.

Sos Obietivos de sa Diwan

· Ofèrrere unu curriculum iscolàsticu intreu in brètone, dae s’asilu fintzas a su diploma.
· Impreare una cultura cun sa raighinas in s’ambiente ue si bivet. Tanta gente, prus ca totu in sa Bassa Bretànnia, faeddant su brètone a fitianu e tantos istudiantes tenent in sas famìllias issoro unu o prus persones pro sos cales su brètone est sa limba mama.
· Permìtere a sas creaduras de imparare s’istòria issoro, dae sas raighinas issoro in sa limba de sos giajos.
· Favorèssere sa crèschida psicològica e de intelletu, e una crèschida sotziale rica pro mèdiu de su bilinguismu primitiu, e preparare cun profetu a manigiare tantas limbas, chi at a èssere una netzessidade pro s’Europa chi benit.
· Su rolu de s’iscola no est petzi a trasmìtere sa sièntzia, ma fintzas de lassare chi ogni dischente si fràighet sa personalidade sua. Pro chi esseret lìberu, est a nàrrere pro chi connoscat chie est isse in manera de reconnòschere sos àteros. Una identidade culturale forte donat unu puntu de riferimentu, cosa chi de ispissu mancat in sos giòvanos de oe. Custu puntu de riferimentu est unu fatore de sotzializatzione basadu a pitzu de sa tolleràntzia e de su disìgiu de sos cuncàmbios.

SA CARTA DIWAN

Artìculu 1. Su sòtziu Diwan est abertu a totus sas famìllias chi disìgiant de assegurare a sos fìgios un’educatzione in limba brètone, sena peruna discriminatzione sòtziu-professionale, filosòfica o polìtica. Sas iscolas sunt sena tassa de intrada e abertas a totus.

Artìculu 2. Sas Diwan esistint pro sas mancàntzias de su sistema natzionale de educatzione, chi non donat su logu chi li deghet a sa limba brètone. Si domandant chi sas iscolas si fatzant càrrigu de unu servìtziu pùblicu de educatzione nou e democràticu in Bretànnia, permitende s’impreu de su brètone comente limba de imparamentu dae sos asilos a sas universidades, in totu sos campos de s’imparu.

Artìculu 3. Diwan est indipendente dae cale si siat parte filosòfica, religiosa, polìtica, sindacale, o àteras. Duncas, Diwan afirmat chi sa pelea sua rechedet chi sas ideas religiosas, filosòficas o polìticas de sos membros siant respetadas, cale si siant, fintzas a cando non sunt contràrias a a Decraratzione Universale de sos Deretos de Umanos. Custa tolleràntzia indispensàbile ghiat su Diwan a sa defensa e sa promotzione de unu imparu aconfessionale e de sa garantzia de sa libertade de pensamentu pro cada persone.

Artìculu 4. Diwan pesat un’imparu democràticu cun sa collaboratzione efetiva de sos genitores, de sos sòtzios locales e de so s maistros. Diwan pedit a sos genitores chi si creet unu ambiente chi giuet s’espressada de sa limba brètone in sas domos a fitianu.

Artìculu 5. Diwan si càrrigat de animare s’impreu de su brètone intro de su sòtziu a cada livellu. In prus, Diwan promovet sa crèschida culturale in limba brètone donende a ogni creadura sas oportunidades prus mannas pro si fraigare su benidore, permitende a sa pitzocalla de sa Bretànnia de si faghere càrrigu de s’ambiente naturale, sotziale e econòmicu issoro.

Artìculu 6. Diwan declarat sa contrariedade sua a totu sos imparisamentos linguìsticos e sustenet totu sas diferentes formas de espressione culturale, afirmende chi petzi in sa cumplementare bi podet èssere unu fundamentu de unidade e de arrichimentu càmbiu  e colletivu. Su brètone imparadu in sos asilos Diwan est cussu chi pertenet a s’ambiente geogràficu e umanu issoro.

Artìculu 7. In cunformidade a sos deretos in-alienàbiles de so pòpulos a s’espressada de sa cultura issoro, Diwan preguntat a totu sa gente chi amat sa democratzia, sos sòtzios culturales brètones, sos grupos sindacales – in particulare sos de sos insignantes – a gherrare totu paris pro su giustu e contra a totu sas forma de dominatzione culturale.

Artìculu 8. Diwan decrarat solidariedade a totu sa gente chi gherrat pro s’identidade culturale sua, cumpresos sos immigrados, afirmende chi sa diversidade issoro est de arrichimentu a su patrimòniu umanu.

S’OBIETVU: BILINGUISMU PRIMITIU

S’istrategia: Acabussada Linguìstica

Sa chirca iscientìfica at mustradu s’importàntzia de totu s’imparu primitiu chi s’at in su achirire sa connoschèntzia e sas balentias pro mèdiu de s’iscola. Sa creadura in su etu prus piticu, est difatis in sas cunditziones mègius pro imparare. Ca est in sa prima pitzinnia chi s’at sa prus parte de sa crèschida de sa mente e de sas balentias intelletuales. Sa richesa e sa variedade de sos istìmulos esternos giogant unu rolu de importu in cada capatzidade de ismanniare tzertas àreas de sa connoschèntzia. Difatis, est dae sa nàschida a sos 6 annos chi su prus de s’imparu devet èssere ispertadu. Custu est su tempus in su cale sa creadura acollit de prus e imparat sena isfortzu. Custu est beru pro imparare cale si siat cosa, est beru pro imparare sas balentias fundamentales, est beru pro imparare sas limbas.

Pro custu, a imparare un’àtera limba devet èssere una faina primitia. Su mègius diat essere chi s’imparu moat dae sa famìllia. Su bilinguismu primitiu rechedet chi resessant una o prus de sas cunditziones chi sighint:

– Babbu o mama (esempru: su babbu faeddat brètone ebbia cun su pipiu, e sa mama frantzesu).

– Genitores o brètone foras de domo.

– Genitores o brètone in s’asilu.

S’imparu a acabussada linguìstica chi est istadu isperimentadu in Cànada pro 30 annos at dadu una crae chi lompet a sos obietivos nostros: pro giuare su bilinguismu primitiu in una situatzione linguìstica (sa nostra) caraterizada dae unu ischilìbriu totale intre sas duas limbas de sa comunidade prus manna. S’impreu esclusivu de su brètone in sas iscolas fintzas a sas elementares tenet s’obietivu de currègere custu ischilìbriu. S’imparu fundamentale est fatu sena s’impreu de su frantzesu (est a nàrrere, sena tradùere) chi diat imbetzes trobeddare de meda su traballu de imparu pro sas creaduras. Est custu su paradossu de s’acabussada linguìstica: unu creschet bilìngue pro mèdiu de su monolinguismu.

S’idea primàrgia de s’acabussada linguìstica est non de imparare una limba comente  iscopu de se, ma de usare sa limba comente mèdiu de imparu in diferentes setores de atividade. Unu pitzinnu s’at a refudare de imparare una limba si non bidet a ite li serbit. Custa ingrina mudat cando sa limba divenit un’aina pro achirire connoschèntzia.

S’àteru ladus de s’imparu pro acabussada chi abbojat sos obietivos nostros de unu bilinguismu primitiu est sa natura carca chi tenet. Su pagu profetu chi increschet de agatare semper in s’imparu de una limba àtera limba (fintzas istràngia), dipendent prus che àteru a sa natura ispartinada chi tenet: pagas oras de classe in unu tempus longu 7 annos. Non b’at errore inoghe; s’obietivu de custa ùrtima moda de imparu no est a bogare persones bilìngues.

SU SISTEMA PEDAGÒGICU DIWAN

Comente trateadu in sa Carta, sa limba brètone benit impreada comente limba pro s’imparu dae s’asilu a sas superiores. Su disignu pedagògicu pesadu dae Diwan tenet in contu:

· Su diferente bilantzu intre brètone e frantzesu in sas famìllias, in sa bida pùblica e in sos mèdia.

· Sa chirca iscientìfica in s’àrea de sa crèschida infantile, s’achirimentu de sas limbas e sos mecanismos de imparu.

·S’istadu de sa chirca in su tretu de su bilinguismu e s’impreu suo in logos mannos (Galles, Catalugna, Cànada, …).

Asilu

S’ùnica limba impreada dae su maistru est su brètone, cun su mètodu de s’acabussada linguìstica. A su comintzu de s’asilu sa creadura impreat ambos brètone e frantzesu, si isse o issa giai los impreaiat in antis. In su casu de creaduras chi moent dae su frantzesu, s’impreu de su brètone benit a bellu a bellu sighende su tempus personale suo. Custu sistema de imparu “naturale” pro acabussada est istadu praticadu in Cànada pro 30 annos.

Pompiade sos tres istàdios de crèschida in s’achirimentu de una limba:

· A su liminàrgiu de s’intèndida si bi lompet in presse prus e prus in s’asilu, cun s’impreu fitianu de unu lèssicu acapiadu a sos interessos de sa creadura.

· Su liminàrgiu de sa comunicatzione est su de giumpare a pustis. Su cuncàmbiu intre dischentes e maistros si podet fàghere in brètone. Sa limba pigat unu sentidu beru comente aina pro otennere connoschèntzia. Sa lestresa in s’arribu a custu livellu dipendet dae paràmetros diferentes: s’impreu e sa motivatzione pro su brètone in sa famìllia, su sentidu chi si li dat a sa creadura pro una limba o pro s’àtera, sas influèntzias linguìsticas foranas (sa televisione, pro nàrrere) . S’acabussada linguìstica resesset a mediare in parte su ischilìbriu intre sas duas limbas pro su pipiu chi non faeddat brètone in domo.

· <bSu liminàrgiu de sa cuntzetualizatzione (chi si brincat in antis de s’agabbu de s’asilu) permitet un’impreu cumplessu de sa limba comente aina de comunicatzione, pensamentu, resonamentu matemàticu e creatzione. Su pipiu como est preparadu pro tendere sos imparos fundamentales: lèghere, iscrìere, compidare.

Iscola elementare

In sa segunda elementare (comente si siat a 7 annos e ½) si mintet su frantzesu. Sos mecanismos achiridos in brètone sunt tramudados in lestresa. A sa prima est chistione de divenire cumpetentes in s’imparu de sas diferentes grafias pro tzertos fonemas. Meda a lestru, unu moet a s’istùdiu de sa limba e de s’impreu orale e iscritu. A custu livellu tantos cuntzetos podent èssere tramudados dae una limba a s’àtera, o deretos o cun un’istùdiu cumparativu. Su tempus riservadu a su frantzesu creschet manu manu fintzas a s’agabbu de sas elementares de custa manera:  2 oras s’annu de 2, 6 oras s’annu de 3, 6 oras s’annu de 4,  e 6 oras s’annu de 5.

A sa fine de s’iscola elementare sos dischentes de sa Diwan diant dèvere tènnere una connoschèntzia e una perìtzia de su frantzesu paramighe a cudda de sos dischentes chi essint dae su sistema iscolàsticu monolìngue, e sa cumpetèntzia issoro est uguale pro ambas limbas.

Su materiale didàticu sighit sos programmas ufitziales de su sistema de educatzione istatale.

Iscolas mèdias e superiores

Sas iscolas mèdias Diwan sunt su resurtadu de su traballu de unas 50 persones  chi sunt in faina dae su 1985. Pro cuncordare programmas de istùdiu e fraigare libros de iscola in brètone.  Custu permitet a sos insignantes de oe de traballare cun una base firma e cun sos materiales didàticos prus modernos.

Sa iscolas superiores Diwan sunt frutu fintzas de su traballu de sos genitores e de sos pitzinnos chi b’ant postu aficu e disignadu sas lìnias de base de su progetu educativu.

Su Cocktail Diwan: 1/3 frantzesu e 2/3 brètone

Ambas limbas sunt limbas de imparu e de istùdiu.

In brètone: istòria, geografia, fìsica, sièntzias naturales, matemàtica, arte, isports, mùsica e informàtica.

In frantzesu: educatzione tzìvica, tecnologia, matemàtica (unu de tres de su programma est fatu in frantzesu in sa de 3 classes e esertzìtzios pro impreare sa matemàtica in frantzesu sunt fatos in sas àteras classes).

Inglesu – una limba biva de 3

Si comente sos istudiantes sunt giai bilìngues cando arribant a s’iscola mèdia, s’inglesu est unu limba de 3 pro issos. Pro illestrire s’imparu de s’inglesu, sos istudiantes tenent ses oras a chida. Gasi comente pro si brètone, s’inglesu est acostadu che limba de iscoberta e de interatzione,  e non petzi comente “roba de s’iscola”. Sunt impitados programmas de sa ràdiu e de sa televisione in inglesu pro imparare, gasi comente sa currispondèntzia e sos cuncàmbios cun sas iscolas mèdias de su Galles, e sas gitas in Gran Bretànnia.

Inglesu – una limba pro imparare

Sas matèrias imparadas in inglesu sunt: istòria e geografia de sa Gran Bretànnia in sa de 4 classes e sièntzias naturales sa de 3 classes (cunforma su programma ufitziale de su sistema iscolàsticu istatale). Cando su dischente arribat a sas superiores (14 annos), s’inglesu divenit unu mèdiu pro imparare paris a su brètone e a su frantzesu. Custu programma est postu in traballu cun insignantes chi faeddant s’inglesu, permitende a s’inglesu de divenire una limba bia a beru e preparende sos dischentes a s’Europa chi at a bènnere. Cun su matessi sentidu, si comintzat s’istùdiu de un’àtera limba istràngia (ispagnolu o tedescu).

Su ritmu de su programma iscolàtiscu

Sa oras de letzione sunt de 45 minutos pro bogare profetu dae su tretu de atentzione chi tenent sos dischentes. Sas giorronadas sunt illonghiadas duas bortas a chida, cun una pasada longa a mesudie pro permìtere a sos dischentes de partetzipare a atividades vàrias de ispàssiu: traballos cun sa ràdiu, teatru, isports, oras de gallesu, mùsica, e gasi.

Dischentes de mèdias e de superiores dinàmicos e ativos.

S’iscola est issoro e issos ant traballadu in pare a sos mannos pro la aprontare in su mentras de sos annos de sas elementares. Oe bivent cun passione e prègiu pro mèdiu de sas garas isportivas, de sos cumandos fitianos, in sos addòbios de su Consìgiu iscolàsticu e cun su prèside.

S’iscuadra pedagògica e educativa.

A formare un’iscuadra cheret nàrrere a tènnere sos pròpios obietivos, sas matessi curas e a traballare paris. In s’iscola mèdia sos maistros e sos chi manìgiant sa bida de s’iscola (sos animadores)  faghent parte de sa matessi iscuadra e traballant paris gasi chi non b’apat àidos intre sa bida fitiana e s’imparu. Duas bortas a mese s’iscuadra si riunit pro mantennere sa provista e pro pesare progetos educativos e pedagògicos noos. Custos abbojos lis ant permissu de detzìdere comente aprontare programmas pro agiuare dischentes o creare metodologias noas , ma fintzas pro lis cunformare s’àndala, a sos dischentes, donende·lis tutoria,  pro nàrrere.

Tàula de s’istrategia linguìstica Diwan

2 annos	Asilu	Limba de imparu: brètone	26 oras / brètone
6 annos	elementare	Limba de imparu: brètone	26 oras / brètone
7 annos e ½	elementare	Limba de imparu: brètone	26 oras / brètone
		Intrada de sa limba dominante: frantzesu	2 oras / frantzesu
10 annos	elementare	Competèntzias linguìsticas and iscolàsticas: brètone	17 oras / brètone
		Crompimentu uguale pro ambos: frantzesu	6 oras / frantzesu
11 annos	mèdia	Intrada de sa de 3 limbas: inglesu	6 oras / inglesu
		Frantzesu & brètone pro limbas de imparu	22.5 oras / brètone 6.5 oras / frantzesu
13 annos	superiore	Cumpetèntzias orales e iscritas in inglesu che limba de 3, como usada comente limba de imparu	5.5 oras / inglesu
		Intrada de una limba de 4: ispagnolu o tedescu	4 oras / ispagnolu-tedescu
14 annos	superiore	3 limbas impreadas pro imparare	18.5 oras / brètone 8 oras / frantzesu 6.5 oras / inglesu
		Cumpetèntzias orales e iscritas in una limba de 4: ispagnolu o tedescu	4 oras / ispagnolu-tedescu

E como, sas superiores

Sas superiores Diwan ant comintzadu a traballare in su mese de cabudanni de 1994, cun sa prima classe moende in su 1995 e s’ùrtima classe in su 1996 pro arribare a su liminàrgiu de s’universidade. Pro sa prima borta, in su 1997, unu dischente de sas iscolas Diwan a dadu (e resessidu a colare) s’esame de maduridade.

FAQs PRO GENITORES INTERESSADOS A SA DIWAN

No est una faina artifitziale a mandare unu pipiu a s’iscola Diwan pro chie non tenet in famìllia comente limba mama su brètone?

Pro prus de su 50% de sos pipios in sas iscolas Diwan sos duos genitores non faeddant s brètone. Comente si siat, totu divenint bilìngues. Sa capatzidade de su pipiu de manigiare duas limbas est faina naturale. No est prus artifitziale a donare un’educatzione bilìngue a unu pipiu de cantu non lu siat a l’imparare a sonare su pianu cun sos duos genitores chi non sunt musicheris.

Andat bene, e siamus bilìngues! Ma proite pròpiu su brètone?

Ca su brètone faghet parte de s’ambiente e de sa cultura chi est a inghìriu de sa creadura. sa pràtica fitiana de duas limbas permitet su paragone, e sas chistiones e su cunfrontu bonu intre sas règulas de su fràigu de una limba. E duncas resurtat una palestra profetosa pro s’imparu de sa de 3 limbas e tando pro sa de 4.

A si podet marcare unu pipiu a una Diwan a pustis chi at crompidu s’asilu in frantzesu?

Emmo, custu si podet in pare cun carchi mesura de cautela. Tocat de nde arresonare cun su maistru de s’iscola Diwan.

Ite càpitat si sa famìllia moet in un’àtera regione (de sa Frantza)?

Unu dischente chi truncat a su comintzu de sas elementares diat podere tennere carchi dificultade temporànea colende a su frantzesu. Sa collaboratzione cun su maistru nou e su traballu de bi dare cara in domo at mediare su problema in tempos lestros.

Su pipiu, non diat punnare a ammisturare sas duas limbas?

Càpitat. Ma prus de àteros pipios, isse at èssere cussente de sa natura arbitrària de sos sinniales linguìsticos. A su contràriu de tanta gente manna monolìngue, isse at a cumprèndere chi non b’at perunu ligàmene naturale, intre, pro nàrrere, su faeddu “ti” e sa cosa (sa domo), chi si diat podere giuliare fintzas “maison”, “house”, o fintzas “Haus”. Pro la segare in curtzu, su traballu chi isse at a faghere pro no ammisturare sas duas limbas, at a essere de agiudu mannu pro s’imparu de sas àteras limbas. A dinco bos subenent chistiones de custu tipu non timidas a nd’arresonare cun sos maistros de fìgios bostros.

At a tènnere dificultades cun su frantzesu?

Sos esàmenes istatales mustrant su contràriu. Sos resurtados de sos dischentes de sas iscolas Diwan sunt prus artos de sa mèdia.

At a tènnere dificultades de tratèngia cun àteros pipios monolìngues?

At a essere naturale pro isse a punnare de addobiare sos cumpàngios de iscola. At a essere fieru de ischire comente s’espressare in duas limbas, ma non s’at a creere diferente dae pipios de su bighinadu cun sos cales s’at a isvagare andende a abburgare o a iscola de mùsica.

Non nch’at a essere tropu brètone pro fìgiu meu?

Compidamus su totale pro una chida: 7 dies de 24 oras lis faghet 168 oras, de sas cales 70 oras sunt pro dormire, nde abarrant 98 oras. 26 de custas, cada chida, sunt in iscola (in brètone cun su frantzesu a livellu elementare). 72 de custas oras sunt cun sa famìllia e sos amigos, etc. (fatu fatu in frantzesu). E duncas su 25-30% de su tempus de ischidadu sunt in brètone.

Nois non faeddamus brètone. Amus a essere in gradu de sighire su pipiu in sas elementares?

S’esperièntzia mustrat chi emmo. In s’iscola b’at genitores chi bi sunt giai colados e nde podent faeddare. Sos maistros si podent cussigiare cun bois. B’at unu programma de tutoria (a bortaedie) in calicuna iscola. Preguntade su sòtziu de sos genitores de s’iscola. E si comente seis pedende a fìgiu bostru un’isfortzu pro imparare, nde devides faghere unu fintzas bois. Nd’at a balere sa pena e fìgiu bostru at a bidere s’apògiu prenu dae parte bostra pro s’issèberu chi ais fatu in s’iscola.