Home > Scièntzia > Lughe costante in tempos relativos (2)

Lughe costante in tempos relativos (2)

xiamen-dna-content-23

Sa prima risposta a Robertu Bolognesi no est bastada. Issu at acraradu su sentidu de sa duda chi tenet in sos cummentos de su blog suo, ue nd’est sighida cust’àtera arresonada:

eeeeeeee! non b’apo cumpresu un chibudda! Ma deo bolíat cumprender una cosa simple meda: si su tempus non est costante e sa velotzidade “In fisica, la velocità è definita come la derivata della posizione rispetto al tempo, ovvero il tasso di cambiamento della posizione in funzione del tempo.”, comente faxes a definire ke costante cussa de sa luxe? Comente dda mesuras, si velotzidade est (grossolanamente) Spazio/tempo, si su tempus non est costante? Comente mai, si su tempus cambiat non cambiat sa velotzidade? O cussa de sa luxe est una velotzidade “atemporale”? E ita buginu diat cherrer narrer?

Apo cumpresu ite punnas de cumprèndere. Ma no apo cumpresu si s’anneu est in sa matèmatica o est chi apo illotriadu tropu su brodu, o ambos.

Comente si siat, sa risposta in curtzu est chi sa luxe no est una balla, e duncas, cudda definitzione de velotzidade, pro sa luxe, non balet. Ca sa lestresa de sa luxe est, de una manera, “atemporale”.

Sa risposta pagu pagu prus longa est in arribu :P

Iseta: sa luxe est un’unda, ma puru una partixedda, o no? Massa non nde tenet: pro cussu est ca sa definitzione normale de velotzidade non balet? Non mi nche pongas in mesu cuntzetos metafisicos a tipu “atemporale”, ca tando non ti sigo prus. E lassa stare is formulas, comente at nadu Hawking!

Ma cun bona paxe de Hawking, chi a mie no agradat, deo sigo a Galileo :P

« La filosofia è scritta in questo grandissimo libro che continuamente ci sta aperto innanzi a gli occhi (io dico l’universo), ma non si può intendere se prima non s’impara a intender la lingua, e conoscer i caratteri, ne’ quali è scritto. Egli è scritto in lingua matematica, e i caratteri son triangoli, cerchi, ed altre figure geometriche, senza i quali mezzi è impossibile a intenderne umanamente parola; senza questi è un aggirarsi vanamente per un oscuro laberinto. »

A parte sas brullas, nch’as bogadu sa braja dae su fogu. Sa luxe est radiatzione de su campu eletromagneticu, sa lestresa sua, c, est una costante universale, indipendente dae sa mecànica de sos corpos in motu, chi dipendet petzi dae sas propriedades elètricas e magnèticas. Sa luxe non tenet massa in pasu, ca no at pasu. Non b’at perunu sistema de riferimentu ue sa luxe abbarrat firma e duncas sa luxe non tenet perunu tempus pròpiu, comente imbetzes est pro una balla o una nae. Cando tue usas sa definitzione de velotzidade comente “tasso di cambiamento della posizione in funzione del tempo”, cussu “tempo” est su tempus pròpiu, est a nàrrere su tempus de su sistema de riferimentu ue s’ogetu est firmu in su spàtziu. Est a nàrrere chi sas velotzidades sunt medidas in funtzione de su tempus pròpiu. Ma si, pro sa luxe, su tempus pròpiu non tenet sentidu, tando custa definitzione de velotzidade non tenet sentidu, semper pro sa luxe.

Custu non cheret nàrrer chi pro sas cosas chi tenent sa matessi natura de sa luxe non si podet bogare a campu una velotzidade. Si podet, petzi ca, imbetzes de la medire in funtzione de unu tempus pròpiu chi non tenet sentidu, si mesurat in funtzione unu parametru temporale chi, in fines, dipendet dae sa lestresa c e est cunformadu in manera chi sa lestresa resurtat c in cale si siat sistema de riferimentu, comente est in natura. In beru, pro sas cosas che sa luxe sa velotzidade est una cantidade pagu utilosa e si preferit de usare àteras cantidades fìsicas pro las istudiare e cumprèndere.

Balla, immoe carki cosa dd’apo cumpresa! M’est craru ki sa dimensione de sa luxe est una dimensione totu diversa de sa dimensione de una cosa ki podet puru esser firma. Su ki ancora non cumprendo est comente, tando, si podet carculare custa velotzidade. Sa velotzidade de sa luxe in se non mi creat probblema, ma sa mesura emmo. Ita bolet narrer tando c0=299 792,458 km/s? Custa est sa velotzidade de sa luxe pro unu ki est in sa terra? Ma su valore carculadu–non sa velotzidade in se–tando diat deper cambiare si unu est viagende a una velotzidade acurtzu de sa velotzidade de sa luxe. Si su tempus in cussa “astonave” inue deo fatzo sa misuratzione passat prus a bellu, tando su valore de sa misuratzione diat esser prus mannu. O no?

Provo a sighire a acrare carchi puntu:

No est sa dimensione chi est diferente est su cumportamentu fìsicu chi est diferente. In natura esistint diferentes castas de ogetos fundamentales (partixeddas). Si podent ponner, a sa grussa, in duas bandas, sos chi tenent massa in pasu (pro nàrrere sos eletrones, sos quarks, su chi meda a sa grussa namus matèria, ma non custa ebbia) e sos chi non tenent massa in pasu (pro nàrrere sos fotones de su campu eletromagnèticu, e duncas sa luxe, ma fintzas sos gluones chi sunt pagu connodos e forsis, si esistint, sos gravitones). Sas leges fìsicas chi espricant su cumportamentu de custos ogetos devent tenner contu de custu fatu (chi tenet unu ligàmene cun su campu de Higgs, ma est un’àtera chistione) e duncas b’at leges fìsica diferentes pro ogni casta de campu e de partixedda.

S’oriolu chi tenes tue, ti benit dae pompiare sa chistione de sa lestresa de sa luxe a s’imbesse de comente si faxet in fìsica. Ti fatzo un’esempru e bidimus si ti s’acrarat mèngius sa chistione. Pone su casu chi b’apat un’essida fonètica particulare in unu de sos dialetos sardos. E pone chi, cunforma sa teoria fonologica atzetada, custa pronùntzia non si podat cumprèndere. Tue ite dias faxer? Dias sighire a pretèndere chi sa teoria est giusta e ti nd’afutis de custa pronùntzia, o dias proare a mudare sa teoria de manera chi bi capant custa pronùntzia impare a totu sas àteras chi giai connosches e cumprèndes?

Si comente non ses classitzista, penso chi dias seberare sa de duas. Pro sa luxe est sa matessi cosa.

Chi sa lestresa de sa luxe siat una costante est unu datu de sa natura. Ti lu narat s’esperimentu de Michelson e Morley de su 1887, ti lu narant totu sos esperimentos fatos fintzas a oe. Duncas sa chistione no est comente faxet sa lestresa luxe a abbarare costante in unu sistema ue su tempus est relativu. Sa chistione est comente faxes tue a fraigare una teoria chi resessat a mantènnere a pare sa costàntzia de sa lestresa de sa luxe cun totu su restu de sos datos sperimentales de sa fìsica chi connosches. Einstein at propònnidu una teoria ue a fundamentu si mantenet sa costàntzia de sa lestresa de sa luxe e su printzìpiu de relatividade de Galileo (ma cun leges fìsicas e cuntzetos de forma diferente dae sos de Galileo-Newton). Ma pro chi sa teoria esseret abbarrada cuncorda, at devidu illascare sos cuntzetos de spàtziu e de tempus. E sa natura at datu resone a Einstein, ca totu sos esperimentos fatos a pustis ant cunfirmadu s’allonghiadura de sos tretos temporales.

Est craru chi una teoria chi siat cuncorda e fraigada subra su printzìpiu de sa costàntzia de sa lestresa de sa luxe, non at a poder andare mai contras a custu printzìpiu. Si proas a scuntrobare sa costàntzia de sa lestresa de sa luxe cun sa teoria de Einstein, otenis chi abbarrat costante, ca tenet custu comente fundamentu. Si proas a scuntrobare sa costàntzia de lestresa de sa luxe cun sa teoria de Newton, otenis chi no abbarrat costante. Ma sa teoria de Newton est isballiada pro su chi pertocat sa luxe. Si cheres est una forma de tautologia.

Comente si faxet a medire sa lestresa de sa luxe? B’at maicantas tècnicas diferentes. Si podet mesurare deretu sa lestresa de sa radiatzione luminosa, siat cun esperimentos fatos in sa terra, siat osservende ogetos astronòmicos meda atesu. Si podent mesurare sas costantes de su campu eletromagnèticu e dae cussas carculare c. Si podent mesurare sa frecuèntzia e sa longària de unda de unu corfu de luxe e dae cue semper carculare c … e gasi sighende.

Totu custas mesuras sunt cuncordas intro s’errore sperimentale.

Como t’as a domandare pro ite c0=299 792,458 km/s non tenet errore. Proite ca essende totu sa mecànica, s’eletromagnètismu, sa fìsica moderna in generale, basada a pitzu de su prìntzipiu de sa costàntzia de sa lestresa de sa luxe, s’est detzisu, pro cuntratu, de stabilire pro c unu valore pretzisu e de nche mòvere s’errore in sa medida de sas unidades de mesura de spàtziu e tempus. Chi difatis sunt definidas pròpiu in base a c:

* Su metru est “su tretu chi faxet sa luxe in su spàtziu bòidu in 1/299,792,458 de unu segundu e tempus”

* Su segundu est “Su tempus de 9.192.631.770 perìodos de sa radiatzione currispondente a sa transitzione intre sos duos livellos iperfines de su stadu fundamentale de s’àtomu de Tzèsiu 133″, chi essende radiatzione eletromagnètica, pertocat semper c.

Pensa chi in sa fìsica subnucleare est cosa fitiana su cuncordu de ponner c=1.

Apo cumpresu una cosa: sa costante de sa velotzidade de sa luxe est cunfirmada empiricamente. Tando de cussu tocat a partire…

Giustu. Deo prefèrgio a li nàrrere lestresa e non velotzidade. Ca m’agradat de usare velotzidade petzi pro su vetore, est a nàrrere su cuncordu de sas lestresas in sa 3 (o 4) coordinadas. In inglesu “speed” e “velocity”.

Got it, but I don’t know the difference

Est petzi una sutilesa tècnica. Pro me sa lestresa si podet espressare cun unu nùmeru ebbia, pro nàrrere, 10 km/h o c = 299 792,458 km/s sunt lestresas. Sa velotzidade est una cantidade chi tenet bisòngiu de 3 (o 4) nùmeros, est a nàrrere lestresas, una pro ogni coordinada, cun sos sentidos de sas diretziones. Pro nàrrere v = (-2 m/s, -30 m/s, +10 m/s) est una velotzidade in unu spàtziu de 3 coordinadas (x, y, z). In italianu si distinghent comente “velocità scalare” e ” velocità vettoriale”. Ma si unu no est fìsicu, andat bene fintzas a las impreare comente sinònimos.

Immoe tengio un’idea de su ki non cumprendo…

Advertisements
Categories: Scièntzia Tags: , ,
  1. No comments yet.
  1. No trackbacks yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: