Home > Scièntzia > “Ma ite istocada de balla est?” (1) Higgs

“Ma ite istocada de balla est?” (1) Higgs

Cando s’agatant prendas de custas casta est pretzisu a las ispainare

  • Ascurta, ma ite est sa partighedda de Higgs?

Prima de totu, tue, ite est una partighedda, a l’ischis?

  • Boh? Mancu in nudda!

E ite est unu campu in fìsica, a l’ischis?

  • Oja, custu puru nono!

Andat bene, torramus a comintzare.

  • E tando, ite est unu campu?

Unu campu est calesisiat cosa chi:

  1. est presente in totue in s’ispàtziu e in su tempus.
  2. Podet èsser, in mèdia, nudda o tènner unu balore diferente dae zero.
  3. Bi tenet sas undas in intro.
  4. Si est unu campu cuantisticu , sas undas sunt formadas dae partigheddas.

Pro nàrrere, su campu elètricu est una cosa chi s’agatat in totue in natura. In unu dadu puntu de ispàtziu e in unu particulare istante de tempus, si podet mesurare. Si no est zero, in media, in unu  logu, bi podent acuntèssere efetos fìsicos, comente s’erpilare in bratzos o su lampinare un’ischintidda. Su campu elètricu bi tenet fintzas sas undas: sa lughe chi si bidet est unu tipu de unda elètrica, e gasi sos rajos X e sas undas radiu.

  • Como bi so. E una partighedda ite est?

Un’unda de unu campu cuantisticu non podet tènner un’intensidade arbitrària. S’unda prus minoredda de totus, chi unu campu podet generare, si narat una partighedda. E de frecuente custa partigheddas si cumportant cunforma su sentidu fitianu de su faeddu “partighedda”, e duncas si moent in lìnia dereta e rebotant subra sas cosas chene si isperrare e gai. Pro custu si narant partigheddas.

In su casu de su campu elètricu, custas partigheddas si giuliant “fotones”; sunt sa prus minore ispera de lughe. Sos ogros nostros assorbint sa lughe unu fotone a sa borta (finas si su sistema oticu arreat de nde collire tantos prima de mandare su signale a su cherbeddu). Su laser produit undas de lughe meda  poderosas, ma si si cugugiat su laser in manera che chi nce essat de mancu lughe, unu si nde podet agatare chi si podet arribare a fàgher colare sa lughe unu cantu a sa borta, custos sunt sos ingulos fotones.

  • Duncas, torrende a s’arrèsonu, sa partighedda de Higgs est s’unda de Higgs prus minore, e un unda de Higgs est un’incrispadura de su campu de Higgs.

In fines bi ses arribadu. 

  • Ma ite b’at de tantu interessu pro sos fìsicos in custa partighedda de Higgs?

Beh, in beru, belle nudda. Sunt prus interessados a su campu de Higgs, ca est meda meda importante.

  • Uff, e tando pro ite est gasi importante custu campu de Higgs?

Su campu de Higgs tenet unu balore mediu diferente dae nudda. E pro custu medas partigheddas bi tenent una massa, comente sos eletrones sos quarks e sas partigheddas W e Z de s’interatzione dèbile. Si custu campu de Higgs esseret istadu cun unu balore mediu paris a nudda, tando totus custas partigheddas diant resurtare chene massa peruna o a su mancu meda prus lebias. E custu non diat èsser cosa de nudda, ma unu disastru totale: so àtomos e sos nucleos atòmicos si diant disintegrare. Non bi diat èsser nudda de assemigiante a sos èsseres umanos, o sa Terra ue bivimus, chene unu campu de Higgs cun unu balore mediu diferente dae su nudda. Totu sa bida chi connoschimus dipendent dae custu, no est pagu.

  • Ma nois, ite ischimus de custu campu de Higgs?

Belle nudda. Petzi chi b’est e chi tenet unu balore mediu diferente dae zero. E pagas informatziones de comente podet interagire cun sa matèria.

  • Ma tando, si est su campu de Higgs, s’importante, pro ite b’est totu custa ira pro nd’atzapare sa partighedda?

De una manera, a agatare sa partighedda de Higgs (o calesisiat cosa in parte de issa) est sa manera prus lestra (e forsis s’unica) chi tenent sos fìsicos de imparare carchi cosa a pitzu de su campu de Higgs – chi sigo a nàrrer est sa cosa a beru importante. Atzapare sa partighedda de Higgs, est su primu passu mannu a bia de sa punna primàrgia: cumprènder sas propiedades de su campu de Higgs e pro ite tenet unu valore mèdiu non-zero.

De s’àtera manera, su mundu de sos mèdia modernos pissighint a generare dillìriu. E a ispiegare su campu de Higgs e su rolu suo, cun sa parentela cun sa partighedda de Higgs, rechedet tropu tempus pro una comuna relada o intervista, e duncas sos giornalistas, e sa gente chi bi faeddat, ingrinant a incurtziare su contu. E pro custu si dat prus cara a sa partighedda de Higgs, in s’interis chi su campu de Higgs, mischinu, traballat in s’umbra, amparende s’universu dae sa catàstrofe e chene si pigare nudda de su creditu chi diat meritare…

  • Ma, sos fìsicos, seis siguros chi custu campu esistist?

Eja, ma tocat de lu motivare bene custu “eja”.  Semus siguros, dae sos resultados de tantos isperimentos e dae sa resessida in s’interpretaztione cun sas ecuatziones matemàticas, chi esistit unu carchi campu chi tenet unu balore mèdiu diferente dae zero e chi rendet massivos sos eletrones, sas partigheddas W e Z  e tantas àteras partigheddas elemenares, in custa manera permitit s’esistèntzia de su mundu nostru e de sa bidas nostras. Non b’at peruna duda a pitzu de custu. Custu campu si narat “campu d Higgs” pro definitzione.

Comentesisiat b’at tantas cosas chi no ischimus. Pro nàrrere:

  1. Est possibile chi bi nd’apat prus de unu de campos de Higgs, ongiunu cun una partighedda de Higgs diferente.
  2. O puru, su campu de Higgs podet èsser in realtade un’agromeradu de campos diferentes. Tenimus esempros de custa casta de campos in fìsica. Pro nàrrer, gasi comente su protone est formadu formadu dae quarks, antiquarks e gluones, su campu protonicu est unu campu cumponnidu dae campos de quarks, de antiquarks e de gluones. In fines non s’ischit si, su de Higgs, est unu campu elementare, coment, comente su campu de sos eletrones o unu campu camposidu de tantos campos elementares, comente su campu de sos protones.

S’ùnica manera chi tenimus de iscuntrobare cantos campos de Higgs s’esistint, si sunt elementares o nono, e de comente interagint cun sas partigheddas chi connoschimus e forsis carcuna chi non connoschimus, est de fagher un’isperimentu: si Collisore Mannu de Adrones (LHC – Large Hadron Collider in inglesu).

  • Ma elementare ite cheret nàrrer?

Perdona pro s’inghiriu chi debo fagher pro ri respùndere – cheret nàrrer chi no est composidu. O galu prus pretzisu, chi non so podet isperrare cun sa tecnologia ci bi tenimus oeindie.  In antis si pensaiat chi sos protones esseent elementares. Galu prima si pensaiat chi elementares esserent sos atomos – e duncas sos elementos chimicos in sa taula periodica.

  • Ma, sos fìsicos, siguros seis chi b’est a beru una partighedda de Higgs?

Nono de una manera assoluda! Ma don’t Panic!!!!!!!!  Est segherru a pissighire sa leghidura, pro praghere, cun atentzione.

Su chi ischimus a siguru est chi bi podent èssere duas essidas:

  1. esistit a su mancu unu tipu de partighedda de Higgs e la (o las) amus a atzapare cun LHC, o puru
  2. sas partigheddas de Higgs s’iscontzant tropu in presse pro las identificare, ma petzi ca sunt influentzadas dae partigheddas e fortzas noas chi amus a èsser in gradu de iscubèrrer cun su LHC e totu.

Calesisiat sa realtade, amus a imparare carchi cosa in prus a pitzu de su chi cherimus ischire: comente traballat su campu de Higgs? Su LHC est istadu disignadu a posta pro respùnder in una carchi manera a custa chistione.

In fines, podet èsser chi sa partighedda de Higgs no esistit, e chi custu andet bene su pròpriu: amus a èsser galu in posse de impreare su LHC pro nche tènner sa punna bera, cumprèndere su campu de Higgs. Nadu custu, a lu fàgher podet èsser cosa de nudda in cabu a un annu, o puru meda meda arrangiosu e rechèdere una decade a su peus.

  • Ma s’imprent – e fintzas tantos fìsicos – narant chi su LHC est istadu fraigadu pro iscubèrrere sa partighedda de Higgs! Comente mai?

Beh, ite si podet nàrrere? Custas sunt faulas biancas, e est una disfortuna. S’arresonu giustu est chi su LHC est istadu fraigadu pro si figurare ite est su campu ( o sos campos) de Higgse comente traballat (o traballant), e fintzas si est unu campu elementare o composidu. Chircare sa(s) partighedda(s) de Higgs o itesisiat chi b’apat in logu suo (insoro), est sa manera de fàgher custa faina; si si faddit in custa busca non cheret nàrrer chi amus faddidu sa tenta! Cheret nàrrer petzi chi debimus buscare sas partigheddas e sas fortzas chi permitint sa mancàntzia de sa partighedda de Higgs. Est bene a non confùnder su mèdiu cun sa punna! Cumprèndere su campu est s’obietivu! Agatare e istudiare sas partigheddas est su mèdiu, e àteros mèdios diant andare bene su matessi, si semus fortzados a los impreare in mancàntzia de sa partighedda de Higgs.

  • Apo leghidu chi a s’annu chi benit, o s’agatat sa partighedda de Higgs, o si escruit chi esistat. Beru est?

Nadu de gasi, nono. Su chi est beru est chi sa partighedda de su Modellu Istandard de Higgs –  sa partighedda de su prus simpre de sos campos de Higgs possìbiles, unu campu elementare e bia, in prus de totus sos àteros campos chi si connoschent  – s’at a atzapare o escruire, ocannu o a noas.

Ma in casu chi no abbovemas sa partighedda de su Modellu Istandard de Higgs, cheret nàrrer petzi chi, su prus simpre campu de Higgs, no est su chi sa natura nos est oferinde. Bi podent boler annos pro si figurare comente mai non s’agatat. Pro nàrrer, diat pòder èsser ca:

  1. no esistit peruna partighedda de Higgs (ma amus a ischire chi sa neghe est àteras partigheddas e fortzas noas de iscubèrrere)
  2. esistint tantas partigheddas de Higgs (in custu casu diant èsser arrangiosas de produire e ant a rechèder prus tempus pro las agatare)
  3. esistit petzi una partighedda de Higgs cunforma su Modellu Istandard, ma prus est anneosa de atzapare de comente si pessaiat ca partigheddas e fortzas disconnodas la faghent cumportare in manera chi non nos arreamus.

In totu custos casos, su mundu diat èsser unu logu prus ricu e interessante de comente èsseret cun petzi una parighedda de Higgs de su Modellu Istandard. Duncas no diat èsser una disfortuna a no agatare una partighedda de Higgs de su Modellu Istandard. Deo non mi disprago de siguru. Dia èssere dilliriadu. Ca cheret nàrrer chi in sa natura b’at unu contu prus mannu de unu simpre campu nou in prus e de sa partighedda simpre sua. B’at chèrrer prus tempus, ma su LHC diat èsser in gradu de nche tènner a su mancu su comintzu de custu contu nou (o, in fine, su prenu de su contu).

  • Ma seis siguros de su totu e in assoludu a su 100% giurende in coro chi custu campu de Higgs b’est?

Embo, embo, embo. E no est chi nergia a fitianu tres bortas embo. Si tue nche bogas su campu de Higgs dae sa matemàtica e mantenes sa partigheddas W e Z e totu sas àteras partigheddas graes (pro nàrrer, su quark top) chi amus giae  iscubertu e ischimus chi sunt presentes in natura, dias iscuntrobare comente sa matemàtica de su Modellu Istandard non diat tènner prus unu sentidu, no apitzigat prus ne a muru ne a gianna. Si otenit una teoria chi presumit chi tzertos protzessos (incruidos cussos chi podet istudiare su LHC) avenint cun una probabilidade prus manna de unu. Aes a perdonare, ma custu non podet èssere; a logica non ghirat in nudda. Sa probabilidade de calesisiat cosa non podet èsser prus manna de unu o prus minore de zero.

Unu si podet ispantare e cantu est tostu a fraigare teorias chi ghirant cun sa logica. Medas de sas teorias chi unu si odet figurare presumint probabilidades negativas o prus mannas de unu. Petzi pagas, ma pagas a beru, tenent unu sentidu.

Pro pòder mediare sa teoria de su Modellu Istandard , tocat de aggiungher unu campu de Higgs, o carchi cosa de gosi, a sos campos chi amus giae iscubertu cun sos isperimentos. Ma bi tenimus tantas possibilidades de fagher custa faina, e s’unica manera de si figurare cale est cussa giusta, est de pònner a cùrrere un’isperimentu – est a nàrrere, su LHC!

  • Pro ite sa partighedda de Higgs si narat bosone?

Totus sas partigheddas in natura – elementares o nono chi sient – si podent partzire in duas classes, fermiones e bosones [In beru b’at carchi francu in intro de tzertos materiales solidos. Bos lu naro prima chi m’arribent crastos a conca dae parte de carchi collega]. Est capitadu chi sa partighedda de Higgs siet unu bosone. Ma custu no est de importu pro su chi faghet e pro su pro ite lu cherimus agatare. Cumprèndere sa diferèntzia intre bosones e fermiones est foras de sa làcana de cust’arresonu. Si per casu, a pustis, si nd’at a podet chistionare in àteru logu.

  • E pro ite sa partighedda de Higgs si narat “partighedda de deus”?

Ca sos media pensant siet togu e ispinghent sos leghidores a lègher sos contos insoro. Sa nàschida de custu improèrgiu est tantu non-religiosa e no-iscientìfica chi unu nn si lu podet imaginare: est una pubritzidade. Su professore Leon Lederman, binchidore de su prèmiu Nobel, unu fìsicu isperimentale de grande importu, chi meritat tanta istima pro su contributu a custa matèria, meritat fintzas una bria seria pro àer permitidu chi in su libru suo a pitzu de sa partighedda de Higgs apant impreadu custu titulu chi tenet sa gente che musca… chi est mesu blafemu e male doladu, dipendet dae su sentidu de ongiunu.

No apo mai intesu o bidu unu fìsicu giuliende sa partighedda de Higgs in custa manera in sa tessidura de un’artìculu iscientìficu, una presentada a una cunferèntzia, o fintzas un’arresonu iscientifcu de mancu formale. Non b’at nudda de nudda in sas ecuatziones matemàticas, in s’interpretadura de sa fìsica, in calesisiat filosofia si connoscat, in calesisiat testu religiosu o de sa traditzione, chi acropat sa Partighedda de Higgs, o su campu de Higgs, a una calesisiat notzione de religione o de divinidade. Custu panìgiu est imbentadu de su totu.

A contu meu no est meda sanu pro s’iscièntzia e sa religione de èsser fortzadas a istare in pare dae s’indùstria editoriale pro chi si bendant prus libros. e dae sos media pro bènder prus contos. Prima nche mutzamus custu nomìngiu, mèngius est.

____________________________________________________________________________

Como podides fintzas proare a respundèr a sa dimanda “ite istocada de balla sunt sos netrinos?”, si nono bastat de preguntare in “Neutrinos e Lughe.”

Advertisements
Categories: Scièntzia Tags: , ,
  1. No comments yet.
  1. No trackbacks yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: